Recomandare: Măria sa, Neagoe Basarab… Însemnările Monahiei Platonida, Doamna Despina a Țării Românești

1105-e1380149758122-775x1024Poate că una dintre bolile zilelor noastre – alături de însingurare, răceală, iubirea de sine, lipsa capacității de jerfire și de a iubi cu adevărat – e și lipsa interesului pentru a citi. Internetul, cu tot ce înseamnă el, ne dă impresia că putem cunoaște despre o chestiune tot ce avem nevoie printr-un simplu click, însă e doar o impresie, pe care majoritatea dintre noi o avem formată. De cele mai multe ori, informațiile pe care le luăm de pe diverse locații via google sunt superficiale, dacă nu chiar greșite. La acestea se adaugă faptul că există studii ce demonstrează că persoanele care lecturează un text  de pe ecran rămân cu puține informații spre deosebire de persoanele care lecturează același text de pe o foaie. Trist… Mai trist e că nu mai citim sau nu mai avem vreme să citim, pierzând vremea cu altele, cum ar fi deja celebrul facebook. Azi avem cărți, ne permitem să le achiziționăm, dar nu reușim să le citim. Prietenii mei se plâng că au zeci de cărți începute, dar neterminate. Însemnările monahiei Platonida le-am descoperit anul acesta de ziua Voievodului nostru drag. Așa m-am bucurat lecturând câte ceva pe net, c-am dat fuga la librărie și am achziționat-o. E genul de carte care nu-ți vine să o mai lași până nu o termini. Am pățit ca pe vremuri, însă s-a făcut prea târziu am adormit și în ziua următoare pierdută în grijile ce le-am avut, apoi pierzându-mă în negrijile timpului pierdut aiurea am reușit să o termin abia săptămâna aceasta. E o carte pe care ți-o recomand cu mare drag. Măcar atât datorăm voievodului nostru să-i cunoaștem faptele. Un părinte spunea că noi creștinele de azi ar trebui să facem ceva ca și Monahia Platonida, Doamna Despina să fie canonizată…

Iată o mică prezentare a muncii minunatei obști de la Diaconești:

LAMURIRE ASUPRA EDITIEI [volumului Măria Sa Neagoe Basarab. Insemnarile monahiei Platonida, Doamna Despina a Tarii Romanesti, Editura Bonifaciu, 2012]

Măria sa, Neagoe Basarab… nu este in totalitate, asa cum poate o sugereaza titlul, o lucrare de istorie, nici o fictiune literara si cu atat mai putin o scriere aghiografica. Nefiind exclusiv vreuna din acestea, cuprinde totusi cate ceva din fiecare.

Lucrare de istorie poate fi socotita in masura in care urmareste firul cronologic al domniei lui Neagoe Basarab, asa cum l-am gasit infatisat – cu controversele de rigoare – in cele doua vechi izvoare, Letopisetul Cantacuzinesc si Viata Sfantului Nifon scrisa de Gavriil Protul, precum si in alte documente si studii de specialitate, toate indicate in bibliografia orientativa de la sfarsitul cartii.

Fictiune literara este in privinta modalitatii narative adoptate: nu se cunoaste pana acum existenta vreunor insemnari biografice ale Monahiei Platonida, fosta Doamna Despina a Tarii Romanesti. Am ales insa aceasta formula de „jurnal” pentru ca permite o mai mare bogatie stilistica, ferita de monotonia inevitabila a expunerilor clasice. Ideea ne-a sugerat-o si afirmatia lui Constantin Gane din Trecute vieti de doamne si domnite ca probabil Monahia Platonida, retrasa la Schitul Ostrov de pe Olt, „va fi rememorat”, intre zidurile manastirii, „putina fericire si multele lacrimi de care a avut parte in viata” alaturi de Domnul Neagoe Basarab.

Scriere aghiografica nu cutezam a o numi, caci cele sfinte se cu­vin a fi scrise de cei sfinti. Gandul nostru a fost doar acela de a in­fatisa – intr-o societate a modelelor de tot felul – chipul unui domn roman care a trait in mod isihast. Aici, sursa principala de inspiratie ne-a fost cartea Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie, o scriere in felul ei autobiografica, fiindca toate sfaturile date printului mostenitor au in ele greutatea cuvantului cercat cu fapta.

Invataturile ne arata lamurit ca viata voievodului muntean a cuprins cele trei dimensiuni nedespartite ale spiritualitatii ortodoxe, asa cum ni le infatiseaza teologia rasariteana: dogmatica, eclesiastica si ascetica. Domnul Neagoe a cunoscut dogmele credintei pra­voslavnice si le-a pazit cu sfintenie. De asemenea, a avut nemarginita evlavie si dragoste pentru Biserica, pentru randuielile si slujitorii ei adevarati, episcopi, preoti sau monahi. Si nu in ultimul rand, a dus o viata de asceza, unind nevointele trupesti cu trezvia mintii. Inva­taturile cuprind pagini minunate de Filocalie privind stiinta duhovniceasca a curatirii omului de patimi si a unirii sale cu Dumnezeu. Surprinzator este cadrul in care sunt rostite aceste invataturi: nu trapeza vreunei manastiri, nu pustia vreunei asezari izbavite de lu­me, ci sala divanului unei Curti domnesti din secolul al XVI-lea, cu tot fastul si podoaba de rigoare.

Tocmai acest fapt a starnit la sfarsitul secolului al XIX-lea o polemica aprinsa asupra paternitatii Invataturilor lui Neagoe Basarab: Cum a putut un domn avand grijile carmuirii unei tari sa aiba o gandire cu totul cufundata in Dumnezeu? Pentru omul rational al secolului nostru, acest lucru a parut cu totul neverosimil. Pentru aceea s-a si socotit de multi ca autorul Invataturilor… ar fi mai degraba un calugar invatat, probabil Manuil din Corint. Pentru noi insa, tocmai in acest paradox sta marturia cea mai ferma a sfinteniei voievodului de la Arges. Caci, asa cum aflam din scrierile ce vorbesc despre lucrarea rugaciunii, la oamenii care ajung la ma­sura sfinteniei, facultatea rationala se separa de lucrarea mintii (a „nous”-ului, termenul grecesc original), fiecare ocupandu-se de cele rostuite ei: prima de chivernisirea celor din afara, iar cea de a doua de convorbirea neincetata cu Dumnezeu. Astfel, sfantul este si nu este din lumea aceasta, traieste si totusi nu traieste printre oameni.

Se adevereste astfel ca domnul Neagoe Basarab a pasit neabatut, asemeni tuturor sfintilor, pe calea urcusului duhovnicesc, luptandu-se cu patimile si biruindu-le, primind iluminarea harului si ajun­gand la masura desavarsirii in Hristos, la indumnezeire. Cea mai puternica incredintare spre aceasta ne aduce tot textul Invataturilor, in care Neagoe Basarab, in cuvinte care la o lectura superficiala par doar o simpla metafora, se dezvaluie cititorului avizat, cu smerenie, in toata maretia unui vazator de Dumnezeu:

Eu, robul lui Dumne­zeu, macar de sunt si mai pacatos decat toti oamenii, ci insa ce am putut pricepe, despre oarece parte, n-am putut afla alt rai mai bun si mai dulce decat fata Domnului nostru Iisus Hristos. Ca Acela, fratilor si fiii mei, este Raiul si Acela este Domn, Acela este veselia si bu­curia tuturor bucuriilor.

Intr-o lume in care viata oamenilor se umple din ce in ce mai mult de materie si se goleste de sens, chipul unui sfant care a fost, in rastimpul petrecerii sale pe pamant, voievod al Tarii Romanesti, sot al unei printese sarboaice si tata a sase copii, poate, daca nu sa constituie un model, cel putin sa trezeasca interesul.

Pentru aceea si punem inainte cititorilor cartea de fata, care se adreseaza tuturor varstelor. Ea este, dincolo de toate, un indemn la sfintenie, la apropierea de Dumnezeu, fara de Care, precum sta scris si intre filele acestor Insemnari ale Monahiei Platonida, viata noas­tra este praf si tina si nu se deosebeste cu nimic de a taratoarelor care au pamantul ca hrana, fericire si mormant”.

Multumim Preasfintitului Ioachim Bacauanul pentru dragos­tea, sprijinul si arhiereasca binecuvantare acordate acestei carti. Multumim, de asemenea, domnului profesor universitar doctor Ioan Caprosu de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi, care a avut bunavointa sa verifice textul din perspectiva informatiei istorice. Aprecierile domniei sale ne-au incurajat mult in tiparirea acestei lucrari. Nu in ultimul rand, recunostinta noastra se indreapta si catre domnul Marcel Petrisor, care din multa pretuire ce o are pen­tru manastirea noastra, a primit sa scrie predoslovia cartii.

Fie ca osteneala tuturor celor ce au pus o farama de suflet la plamadirea acestor Insemnari sa nu ramana fara rod!

Manastirea Diaconesti,

12 iulie 2012, la praznuirea Sfintei Icoane Prodromita de la Muntele Athos

Lectură cu folos!

 

The URI to TrackBack this entry is: https://ortodoxiacaleaceadreapta.wordpress.com/2013/11/09/recomandare-maria-sa-neagoe-basarab-insemnarile-monahiei-platonida-doamna-despina-a-tarii-romanesti/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: